Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Evenimentul Zilei Prima zi oficială a recensământului populaţiei s-a lăsat cu un scandal la Constanţa şi, după caz, cu biografii romanţate primite, fără de veste, de unii recenzori pe lângă formulare. Bătrâna Elisabeta nici nu mai ştie la al câtelea recensământ participă. "Ei, pentru voi e mai uşor... Noi am dus-o greu, cu războiul", zice, la un moment dat, privind către recenzor. Elisabeta are 88 de ani. Locuieşte cu golden retriever-ul Paco, un câine "foarte cuminte", după cum îl caracterizează stăpâna, un câine care "simte tot, când eşti supărat" şi multe altele. Elisabeta răspunde la toate întrebările recenzorului - o femeie, Ecaterina, care s-a trezit fără slujbă şi acum caută să facă bani cum poate. Ecaterina citeşte, regulamentar, întrebările de pe chestionare. Uneori, bătrâna intră, aproape plângând, în bucăţi sănătoase de biografie, deturnând câteva minute întreg demersul. Recenzorul Ecaterina ascultă, cu înţelegere, cum doamna Elisabeta a copilărit la Rădăuţi, în Bucovina - "o zonă minunată, cu oameni minunaţi" -, cum a ajuns la Bucureşti cu familia şi cum a avut "un soţ minunat". De fapt, spune că toată viaţa a fost înconjurată de oameni minunaţi. "Eu n-am cunoscut oameni cu păcate niciodată", zice octogenara. Recenzorul răspunde că "da, asta e foarte important. Dar să revenim la chestionar" şi bifează starea civilă a bătrânei la pătrăţelul cu "văduvă", de vârstnica aproape dă în lacrimi. Date din buletin. Şi poveşti de viaţă Cam asta a trebuit să facă recenzorul Ecaterina în prima zi oficială de recensământ: să intre în casele oamenilor (dacă îşi dau acordul), să pună întrebări de la "Cine e capul familiei?", la "Ce etnie aveţi?" ("indiscreţie" anunţată mereu ca fiind opţională) şi să strângă semnături "pe propria răspundere". Ecaterina spune că nu a avut probleme. I-au cam deschis oamenii uşile. E şi uşor ciudat. Şi destul de diferit de ideea seacă a unei treceri prin chestionare a unor date de prin acte. Pe cât se plâng unii că li se cer date prea intime, pe atâta încep alţii să se destăinuie la recenzor, ca la psiholog. E de înmagazinat un întreg tăvălug de informaţii personale - de la clasicele CNP-uri, după formular, la poveşti de viaţă care vin către vizitatori cu sau fără voie. Durerea cu pensia şi românii din Spania "Am fost mai jos la o doamnă! O încântare. M-a invitat să revin, dar nu pot să fac aşa ceva. A trebuit să ascult. Stătea singură. A avut o viaţă frumoasă, plină de activitate, a făcut şi sport, şi călătorii, ceva minunat", spune recenzorul Ecaterina. N-are cum să nu asculte ce-i zic oamenii, că altfel se poate trezi că nu mai cooperează. Pare că-i face şi plăcere. Pe bătrâna Elisabeta a ascultat- o cât s-a plâns de pensie şi că, de fiecare dată când a fost în Spania, au făcut-o de râs unii conaţionali. Cum nu mai vrea să trăiască, încă de prin 1950, când unica ei fiică a murit. Recenzorul a plecat din apartamentul bătrânei, măsurat ochiometric cam la 32 de metri pătraţi în fişele de recensământ, cu promisiunea că femeia va vorbi şi cu nepotul, ca să primească recenzorul. A fost o întâlnire bună. Totul a decurs cum trebuie, lasă recenzorul să se înţeleagă. Familia de la 7 Ecaterina dă să plece. În lift însă îl vede pe domnul Vasile, de la 7, cum tocmai urcă. Recenzorul îl "agaţă": "Când putem să trecem pe la dumneavoastră?". Cu o uşoară reţinere, se poate imediat. Acasă la Vasile, pe lângă datele sale de identitate, Ecaterina află că omul a fost fotbalist la Dinamo, "pe vremea lui Dinu" şi a altor jucători vechi. Când e întrebat de studii, după chestionar, omul spune şi că e pensionat pe caz de boală, că nu mai urcă scările ca altă dată, şi că "de fraier", după cariera de fotbalist s-a făcut profesor de sport şi nu a rămas "la Interne". În miezul conversaţiei, soseşte de la serviciu Alexandrina, nevasta "capului familiei". E puţin nervoasă, lasă cu zgomot nişte plase pe hol şi acceptă, cam fără chef, să participe la recensământ. "Păi, dacă trebuie, ce să fac...", mormăie femeia. Trece, sec, prin toate întrebările, cu o uşoară ezitare când vine vorba de etnie. "Româncă, normal", spune, tăios. Urmează Radu, fiul familiei. Tânărul a urmat cariera tatălui, aşa că acum e fotbalist. "La o echipă din divizia C", din Turnu Măgurele. "Ah, de acolo sunt şi eu!", spune recenzorul. Se înfiripă o scurtă discuţie despre fotbalul local, la care tânărul încheie că va părăsi echipa "că se fac multe mişmaşuri". Ecaterina mulţumeşte şi pleacă. A durat cam o oră cu interviurile. Pe hol, spune că speră să mănânce ceva pe ziua de azi. Chiar la ieşire, însă, aşteaptă un nou "subiect", un domn mai în vârstă, extrem de amabil, care spune că o poate primi chiar acum. Domnul pare că are destul de multe de spus. 1.000 de recenzori au strâns ieri date de la români, în toată ţara, potrivit Institului Naţional de Statistică. S-AU RĂZGÂNDIT Harababură la Constanţa. Sute de recenzori s-au retras Recensământul a început cu stângul în multe oraşe din ţară. Sute de recenzori şi-au dat seama, în prima zi, că muncesc prea mult pentru banii pe care îi câştigă. O situaţie dificilă este la Constanţa, unde au renunţat peste 200 de recenzori în ultimele 48 de ore. Oamenii s-au speriat la vederea numeroaselor documente şi de volumul mare de muncă pentru 50 lei pe zi, impozabili. Salariaţii Primăriei au făcut noapte albă pentru a suna persoanele de pe listele de rezervă şi au refăcut opisurile. Holurile Primăriei erau ieri pline cu documente risipite pe jos şi genţi albastre pregătite pentru recenzori. "Rezervele" aşteptau să fie instruite, dar nimeni nu avea timp de ele. O pensionară recenzor se certa cu funcţionarii publici. "Aceşti domni nu vor să-mi dea blocul în care locuiesc eu, acolo vreau să fac recensământul, nu mă învaţă ei pe mine unde să mă duc, am participat la atâtea alegeri". Încurcături au fost şi la împărţirea sectoarelor, unele figurând cu 2.000 de locuinţe pentru un recenzor. "Aşa că le-am împărţit în subsectoare şi am făcut alte repartiţii" explică secretarul Consiliului Local, Marcela Enache. Prefectul de Constanţa, Claudiu Palaz, a acuzat Primaria de proasta organizare a Recensământului. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |